INSUBORDONARE Ep.55

Deschide videoclipul

INSUBORDONÁRE, insubordonări, s. f. Nesupunere la ordinele autorităților superioare; indisciplină, neascultare, nesubordonare. – In1-+subordonare (probabil după fr. insubordination).

Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

INSUBORDONÁRE s.f. (Rar) Nesupunere la ordine; neascultare; indisciplină. [Cf. fr. insubordination].

Sursa: Dicționar de neologisme

INSUBORDONÁRE s. f. nesupunere la ordine; neascultare; indisciplină. (după fr. insubordination)

Sursa: Marele dicționar de neologisme

INSUBORDONÁRE s. v. indisciplină, neascultare, nedisciplină, nesupunere.

Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink

insubordonáre s. f. (sil. mf. -sub-) subordonare

Sursa: Dicționar ortografic al limbii române 

INSUBORDONÁRE ~ări f. Refuz de a se supune ordinelor celor superiori; nesupunere; neascultare. /in- + subordonare

Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române

 


Comentarii

Nume
Comentariu
Sunt de acord cu politica de confidentialitate. Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.