Fragment din interviul cu arhitectul Mircea Mihai
C.V: Ce functie aveati dumneavoastra in perioada cand s-a luat hotararea sa se faca acest monument?
M.M: Eram la directia artelor plastice din Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste si raspundeam de arta monumentala pe tara.
Organizam comisiile de experti, critici de arta, sculptori, artisti pentru stabilirea lucrarii care trebuia sa fie facuta.
Dupa care venea comisia ideologica a partidului, vedea expozitia si alegea fie lucrarea care a fost data de catre critica si de catre comisie sau alegea alta lucrare.
Dar era in vazul public, adica nu era pe aranjamente.
C.V: Cine a luat hotararea sa se faca acest monument?
MM: Cand Ceausescu a hotarat sa faca canalul, in sedinta comitetului central, Nicu Ceausescu, care era secretarul U.T.C-ului pe Romania si-a luat angajamentul ca 10 km de canal vor fi executati de catre tineret, sub organizarea si conducerea Uniunii Tineretului Comunist. Si a inceput santierul, militari pe deoparte, civili care veneau din toata tara, pe judete, la restul canalului, iar acei 10 km de la Straja erau in exploatarea si constructia U.T.C-ului. La vizitele lui Ceausescu pe santier, Nicu i-a povestit Cand va fi gata canalul, aici vreu sa fac un monument dedicat tineretului. Foarte bine. Atunci, Nicu Ceausescu a luat hotararea, in biroul politic al U.T.C-ului, sa organizeze un concurs pe tara. Isi trimit echipa la Ministerul Culturii, la Consiliu la mine, sa-i ajut, sa-i sfatuiesc cum sa faca el regulamentul, sa-l publice. Le-am explicat cum fac eu scoaterea la concurs , publicarea regulamentului in 3 ziare la nivel national, cu toate datele. Am stabilit programul, tema. Si a plecat.
C.V.: Care era tema?
MM: Tema era Monument dedicat eroismului tineretului in constructia Romaniei Socialiste. Iar Nicu Ceausescu a zis sa fie si munca tineretului si contributia lui la construirea celor 10 km de canal. A fost publicat in cele 3 ziare, s-a stabilit si dimensiunea machetei care era de 90 cm in ghips alb platinat. 3 sau 5 luni a durat concursul asta. Au fost depuse lucrarile la o anumita data, la U.T.C, in spatele Comitetului Central. S-a hotarat sa se faca comisia U.T.C-ului pentru alegerea lucrarii. Au invitat in afara de UTC, de la Uniunea artistilor plastici, de la Comisia de Arta Monumentala pentru ca exista o comisie pe tara facuta de artisti pentru toate monumentele. Au facut o solicitare la ministru sa-mi permita si sa ma numeasca in comisia lor de selectare.
C.V: Cine era ministrul culturii atunci?
MM: Ministrul Culturii era Dumitru Popescu., supranumit Dumnezeu, care era si secretar al Comitetului Central, dar si presedinte al Consiliului Culturii si Educatiei socialiste. Un tip foarte luminat, foarte cult si un tip fair-play. Cu putini oameni am avut de a face de factura lui. Un om de cultura, scriitor.
Am selectat prin vot secret, cu biletel, fara nume. Dar aveam un numar, ca sa se stie cati au votat. Ei au dat biletele de la 1 la 21, parca. Si am mers in expozitie. Fiecare a facut 3 obtiuni. Secretariatul aduna biletelele. La o masa s-au selectat, s-au numarat. Lucrarea lui Pavel Bucur a primit cele mai multe optiuni. Nicu Ceausescu a spus Asta e lucrarea. S-a facut procesul verbal, a semnnat toata comisia si… la revedere.
Au inceput treaba, au venit iar la mine.
I s-a cerut lui Nicu Ceausescu ca lucrarea selectata sa fie prezentata la Comitetul Central,sa fie vizionata lucrarea de catre Ceausescu si Ceauseasca. Coana Leana avea si ea preferinta ei, pasiunea ei, iubitul ei, alt sculptor, Horia Flamandu, care era cumnatul mainii drepte a coanei Leana in cercetarea chimica de la Cluj. Si a cerut sa vina si macheta aceea a lui Flamandu, care era o mogaldeata si care n-a fost selectata, dar, daca s-a cerut, Nicu a adus-o. Si au ajuns lucrarile la vizionare. Nicu Ceausescu ma suna si spune Dom’ profesor, sunteti omul meu in vizita la Tovarasu’……, vroia si el un om de specialitate ca sa-l sustina. Si stia ca eu am facut atatea monumente de for public, statui ecvestre pe care le-a dezvelit Ceausescu, la Vaslui, la Cluj, la Calafat. La Calafat a fost concurs facut de mine la Ministerul Culturii.
CV: La monumentul de la Calafat au lucrat Pavel cu Pater
MM: Pater l-a ajutat, dar e macheta lui Pavel la concurs. Aceea e alta lucrare facuta de Ministerul Culturii. Eu aveam 6 milioane pe an pentru lucrari de arta monumentala. Bugetul meu pe an era 6 milioane. Nu pentru expozitii, numai pentru arta monumentala.
Sa revin . Ma duc cu Nicu Ceausescu la Comitetul Central. Ambele lucrari erau puse in sala de vizionare. Nicu explica ca asta [lucrarea lui Pavel Bucur] este lucrarea selectata in concursul public. Si a fost selectata si de Comisia de arta monumentala si de Ministerul Culturii. Coana Leana sustinea Nicule, fa-o pe aia la tine [pe cea a lui Flamandu]. Nicu a zis Mama, Comitetul Central a selectat aceasta lucrare din concurs din peste 140 de lucrari, machete, venite din toata tara. Eu nu pot sa fac altceva pe santier. Nicolae Ceausescu Tu [catre Elena Ceausescu], n-ai decat s-o faci [pe cea a lui Flamandu] la capatul Canalului, la Constanta, la iesirea Canalului in mare. Iar tu [catre Nicu], daca ai selectat lucrarea asta [a lui Pavel Bucur] o faci de vreo 8m. Pleaca familia, iar Nicu imi spune: Profesore, sub 40m, 1cm sa nu fie!!! Si are 40m lucrarea, de la sol pana sus.
In regula, l-am felicitat. Spune acum trebuie sa sapam fundatie. I-am explicat ca la 40m, o lucrare de metal, de tabla de otel inoxidabil, are o structura in interior, armatura,traverse de cale ferata cu legaturi, cu toate treburile acolo….. Acolo sunt niste sute de tone de metal. Iti trebuie un institut care sa-ti calculeze fundatia, solul pe care sta aceasta lucrare. Mai intai trebuie facut un studiu geotehnic, sa se vada care este compozitia solului, cat rezista pe cm patrat solul si ce fundatie trebuie sa aiba. Pe vremuri cunosteam pe cei de la IPTANA, pe directori, pe inginerul sef. Am trimis la IPTANA. Am facut contract cu IPTANA, acolo nu mergea cu munca voluntara , munca voluntara nu merge la un institut de proiectari. Trebuie contract, se calculeaza cota de proiectare, studiile, dupa care s-au incheiat actele si s-au apucat de lucru. IPTANA este institutul care a facut studiile geo, de teren si a facut calculele pentru fundatie, TOT.
C.V: E adevarat ca mai exista in jur, ca structura, o platforma cu diverse alte utilitati?
MM: In jur era camp, un delusor. Si pe dealul ala s-au hotarat sa puna lucrarea. Au venit cu forezele, au forat terenul si au constatat din calcule ca sunt nevoie de 5 piloti, de dimensiuni de 70 – 80cm diametru pe 15m adancime. Au facut sapatura, au bagat armatura, armatura de metal sudat, s-a turnat betonul si s-a ajuns cu 80cm sub nivelul terenului. S-a facut o placa de beton armat de 80 cm, pe suprafata foarte mare de teren, peste care s-a pus pamant. Dar s-a scos din placa asta care s-a legat de pilonii astia, traversele de cale ferata. Pe elementele centrale au inceput alte structuri tot de cale ferata, dar care nu sunt pe sudura. De aceea trebuie ca, o data la 10 ani , sa se curete cu peria de sarma si sa se dea cu vopsea. Pe interior, ca altfel rugineste. Pe afara arata bine, ca e otel inoxidabil care nu rugineste. UTC-ul a comandat in Japonia cantitatea de hotel inoxidabil.
CV: Cum este acest otel, de ce s-a comandat in Japonia? De ce e diferit fata de ce se facea la noi?
MM: La noi otelul inoxidabil nu are puritatea si calitatea japonezului. La un numar de ani se matuieste si apar picaturi, puncte de rugina. N-are puritatea otelului japonez. A platit UTC-ul valuta si a adus oameni. La combinatul fondului plastic artistul, pana sa ajunga la tabla asta, a avut obligatia sa faca o macheta intermediara la 2,5m. si a facut-o in atelierul din gradina lui, la Aurel Vlaicu… a fost un santier imens. Pavel Bucur n-a lucrat singur. ……
Continuarea interviului o puteti urmari in filmul Inaripata.
Ce spun specialistii si care este povestea completa si dramatica a Monumentului Inaripat de la Straja, veti afla in curand intr-un nou film. O productie SensoTv si Fildas Art, prin programul Catena pentru Arta.
Scenariul si regia: Corina Voicu
Imagine: Alex Andries, Siviu Crangureanu
Art Editing: Stanislav Pescu
Producator: Corina Voicu
