5 expoziții eveniment la Muzeul Național de Artă al României

Cu prilejul Zilei Naționale a României, Muzeul Național de Artă al României a oferit bucureștenilor și nu numai un veritabil cadou cultural: vizitarea gratuită a Galeriilor de Artă Europeană, Medievală și Modernă Românească, a expozițiilor temporare deschise în prezent - „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean”, „Perspective - Mircia Dumitrescu” și „Poveștile Crucii. Sculptură miniaturală de tradiție bizantină”, dar și a celor cinci expoziții temporare care s-au deschis cu acest prilej. Inițiativa de a oferi acces gratuit pentru toate galeriile și muzeele MNAR a pus în valoare misiunea de promovare a valorilor culturale naționale.

Sub genericul „Pallady 150” au fost inaugurate patru expoziții dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea celebrului pictor Theodor Pallady (1871 – 1956). Cuvintele de deschidere au fost rostite de Călin Stegerean, Director General al Muzeului Național de Artă al României, coordinator și curator al expozițiilor, de Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial (Departamentul Cultură, Culte şi Minorități Naționale) și de Anca Vlad, Președinta Fildas – Catena Group și a Asociaţiei „Prietenii Muzeului Naţional de Artă al României”. Acestea prezintă aspecte inedite ale creației artistului, prin lucrările aflate în patrimoniul MNAR.

La sediul central din fostul Palat Regal poate fi admirată expoziția „Jurnal intim” care ilustrează, prin prisma unor însemnări pe care artistul le-a realizat de-a lungul anilor, ”reprezentarea corpului feminin în ipostaze intimiste”. Titlul expoziției a fost inspirat dintr-o mărturisire făcută de Theodor Pallady lui Nicolae Tonitza: „Pictura mea e jurnalul existenței cotidiene. Un jurnal intim, în care se desfășoară, fără menajamente pentru mine sau pentru alții, fără panaș și morgă – direct și rapid – pulsul vieții mele, cu variațiile lui fatale, de la un an la altul, de la un ceas la altul…”. Prietenia sa cu Henri Matisse este ilustrată cu lucrări ale artistului francez, inclusiv din seria „La Blouse Roumaine”. Un capitol important din creația lui Theodor Pallady este astfel ilustrat cu lucrări care, în majoritatea lor, nu au mai fost expuse de la Retrospectiva din anul 1971.

Muzeul Colecțiilor de Artă găzduiește tot de la 1 decembrie expoziția „Din opera grafică a lui Theodor Pallady”, având în prim-plan celebrul său autoportret. Curatorul Liliana Chiriac și asistenta Ilinca Damian au selectat peste o sută de lucrări de grafică realizate în tehnici diferite: creion, acuarelă, guașă, peniță, gravură. Și subiectele sunt diferite – peisaje, nuduri, naturi statice, portrete sau compoziții, realizate în diferite perioade de creație. ”Expoziția urmărește o structurare cronologică, astfel că, dintre lucrările timpurii ale artistului sunt prezente câteva compoziții alegorice din perioada 1896 1900 și o suită de impresii din Moldova din perioada 1906 1916” – spus organizatorii. Nu lipsesc nici peisajele din Franța, cu „Parisul său” iubit, dar şi din București și din Dobrogea, unde celebrul pictor a revenit de multe ori. Atrag atenția și lucrările de grafică semnate de Theodor Pallady și care reprezintă schițele rapide, precum și nudurile feminine realizate în atelier sau în diverse locuri pariziene în perioada 1920 1940.

Expozițiile „Zambaccian despre Pallady” și „Parisul lui Pallady” s-au deschis la Muzeele Zambaccian și Pallady (Casa Melik) și evocă relația specială a artistului cu cei doi mari colecționari, Krikor H. Zambaccian și Gheorghe Răut.

”Parisul lui Pallady” prezintă o selecție din lucrările cu Orașul Luminilor în care artistul a locuit cu intermitențe din anul 1890. O parte provin din donația pe care bancherul Gheorghe Răut a făcut-o statului român în 1968 și care cuprinde cele 1200 de piese aflate în apartamentul său parizian, inclusiv 800 de desene ale bunului său prieten Pallady. Condiția a fost ca acestea să fie expuse în Casa Melik din București. Această frumoasă și trainică prietenie a început în 1924, cei doi fiind vecini în imobilul lui Răuț din Place Dauphine nr. 12, unde artistul ocupa mansarda cu două camere. Theodor Pallady a locuit aici până în 1940, când s-a întors definitiv în țară.

”Zambaccian despre Pallady” evidențiază un ”portret caracterial” al lui Theodor Pallady prin extrase dintr-un articol dedicat artistului de către colecționarul Krikor H.Zambaccian. Acesta l-a publicat în volumul „Însemnările unui amator de artă”. Curatorii acestei expoziții inedite propun ” în linii tăioase și tonuri decise, un exercițiu de alăturare a tablourilor, la care se face referire, cu o serie de autoportrete realizate de Pallady la vârsta maturității”.

Aducem în spațiul culturii de azi nu numai o parte din tezaurul artistic al României, dar și o viziune care îl integrează în spiritul contemporanității, în rezonanță cu așteptările publicului larg și chiar dincolo de acestea” – Călin Stegerean, Director General Muzeul Național de Artă al României

O altă expoziție – eveniment deschisă de Ziua Națională a României este „Dincolo de legendă. Neagoe Basarab”. Amenajată în Galeria Națională de Artă Veche Românească a MNAR, ea aduce în centrul atenției aportul și rolul esențial al lui Neagoe Basarab: cel de ctitor al Mănăstirii de la Curtea de Argeș și ”comanditar” al multor opere de artă cu caracter religios, de autor al „Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie” și acela care a inspirat legenda „Meșterul Manole”. Curatori sunt Emanuela Cernea și Iuliana Dumitrașcu, iar coorodnator, Călin Stegerean.

Expoziția dedicată artei din epoca lui Neagoe Basarab (1512-1521), care va rămâne deschisă până pe 31 decembrie 2022, prezintă o ”scenografie” spectaculoasă care evocă spațiul inventat de meșterii lui Neagoe Basarab și Mănăstirea Argeșului, prin frescele originare păstrate la MNAR, prezintă icoane de epocă de o valoare inestimabilă și oferă spațiul pentru spectacole de poezie cu legenda „Meșterului Manole”. A impresionat, în seara inaugurală, recitalul extraordinar de poezie dedicat Legendei Meşterului Manole de actrița Viorica Vatamanu și regizorul Gavriil Pinte. Sunt marcați astfel 500 de ani de la moartea Voievodului a cărei complexă personalitate este pusă în valoare ca autor al primei scrieri literare concepute în spațiul românesc – „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie” și ca susținător al artei și culturii. Icoanele expuse au fost comandate de Neagoe Basarab cu cinci secole în urmă şi restaurate cu acest prilej; ele completează ansamblul de fresce ale Bisericii de la Curtea de Argeș din colecția MNAR și sunt o dovadă a valorii Școlii de Pictură din Țara Românească de la început de secol XVI.

Realizator: Oana Georgescu

Editor: Stanislav Pescu

Foto: Sabina Ghiormescu