In toamna acestui an, la Garana, a avut loc Simpozionul de literatura TRANSSFERE 2011 care a prilejuit intalniri creatoare intre invitatii sai: Nora Iuga, Cristina Chirvasie, Gratiana Lazarescu, Anca Mizumschi, Anda Pittis, Smaranda Vultur, Razvan Georgescu, Viorel Marineasa, Valeriu Mircea Popa, Virgil Untila si Gerhard Chwoika. Proiectul a fost initiat si organizat de artista Elisabeth Lili Ochsenfeld, fondatoarea Arthouse Wolfsberg Garana.
“Am simtit, am vorbit, am ras, am plans, am cantat, am
scris, am lecturat. Si, mai cu seama, am respirat la Garana. Am cuprins cu
inima forta delicata si frematanda a poetei Nora Iuga. Am simtit pulsarea
mintii uneia dintre cele mai incantatoare poete ale vremurilor noastre, Anca
Mizumschi. Am pregustat din bucuria de a restitui istorii umane a Smarandei
Vultur. Am suspinat din obolul mustit al lecturii Andei Pittis. Am ras ca in
copilarie, cu mainile la gura si ochii atintiti la povestile graite pruncilor
din noi de Gratiana Lazarescu. Am asistat cu sufletul ridicat in picioare la
“Dezvelirea lemnelor” proiectata cu gingasie de Virgil Untila. M-am lasat
fermecata de filigranatele texte ale giuvaergiului-poet Valeriu Mircea Popa.
M-am alaturat cu bucuria ucenicului de insolita proza a lui Viorel Marineasa.
Mi-am lasat duhul sa tremure si apoi sa se incalzeasca la focul mic, dar
pururelnic, al regizorului Razvan Georgescu.
Am lasat, nu intamplator, la sfarsitul acestei
voroave, randurile care se cuvin a fi scrise cu litere apasate pe portile
cerului Garanei. Cuvinte despre admirabila amfitrioana a acestei intalniri,
artista Elisabeth Lili Ochsenfeld. Privind-o pe cea care a reusit cu o frenezie daruita si o bucurie
haruita sa intersecteze destine, am avut revelatia fortei care zace intr-un
singur om. Un om care interactioneaza subtil cu ambientul sau, culturalizand
fundamental spatiul locuit. Sculptandu-l pana la identificarea cu propriul ego.
A fi artist inseamna sa-ti arunci straluciri de stea dinlauntrul artei tale
spre celelalte arte. Doar Voltaire avea dreptate cand le considera pe toate
surori, nu? Si, mai cu seama, arta este cea prin care descoperi celorlalti ceea
ce crezi, indiferent prin ce cale alegi sa te exprimi. Important insa este ca tu, prin arta ta, sa
vibrezi esentialmente si, prin asta, sa-i faci si pe ceilalti sa vibreze. Lili Ochsenfeld a izbutit! Prin
harul sau a izbutit sa ne armonizeze unii cu altii, sa ne asorteze unii la
altii, intr-un chip desavarsit, unindu-ne in jurul artei ei.” (C.C.)
